Am scris foarte pe scurt pe facebook despre cât de impresionat am fost să găsesc în interiorirul Cancelariei Germaniei o foaie pe care scria „Ich bin ein Berliner.” Poate v-ați dat seama sau poate nu, și dacă nu, vă spun eu acum, sunt foarte pasionat de speech-uri și oratorie. Acest lucru se datorează mai mult sau mai puțin unuia dintre profesorii mei de la Facultatea de Istorie. Sunt foarte interesat de perioada celui de-al treizeci și cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii, John Fitzgerald Kennedy. Am chiar o lucrare de licență legată de această perioadă. „Ich bin ein Berliner” reprezintă cel faimos speech al lui JFK. De fapt, „Ich bin ein Berliner”, în traducere „Sunt berlinez”, a rămas în istorie drept cea mai importantă afirmație rostită vreodată de președintele american, având o însemnătate aparte în contextul geopolitic al vremii. Acea bucată de hârtie pe care am găsit-o era chiar bucata de hârtie de pe care au fost citite aceste cuvinte. Considerat stindardul liberalismului american, Kennedy avea să rostească acest lucru pe data de 26 iunie 1963, în Berlinul Occidental, la doar aproape 2 ani de la ridicarea Zidului Berlinului. Moment marcant al Războiului Rece, speech-ul avea drept obiectiv exprimarea susținerii pe care America și-o manifesta pentru vest-berlinezi. Se crede că JFK a pus pe cineva să îi traducă în germană cuvintele chiar în momentul în care urca pe scenă. Pentru a intensifica valoarea cuvintelor, acesta a făcut o paralelă cu un alt enunț celebru din latină, afirmând: „Acum două mii de ani, cea mai mare laudă era să spui «civis Romanus sum». Astăzi, în lumea libertății, cea mai mare laudă este «Ich bin ein Berliner”. Fraza pentru mine, cel puțin, este un moment de geniu al unei mari personalități politice. Poate cea mai mare din toate timpurile. Kennedy a fost pentru S.U.A ceea ce a fost Rațiu pentru noi – președintele pe care nu l-au avut.
Patru cuvinte pentru libertate. Patre cuvinte pentru istorie.
Ich bin ein Berliner !
r,